mercoledì 8 dicembre 2010

Pe Glesie taliane il furlan al è tornât a sedi une lenghe disparide



Settimanale dell'Arcidiocesi di Udine
LA VITA CATTOLICA
Pagina 47 - L'agar - sabato 20 novembre 2010


Il Messâl par talian
di Duilio Corgnali


Alc si môf, ma dome par talian. Ai 10 di Novembar, te Assemblee dai Vescui talians congregade in Assisi, finalmentri a àn dade informazion sul Messal par talian, disint che al è in vore. Che, secont lôr, al è avonde indenant te traduzion dal Missale Romanum, tierce edizion. Di chel che si à capît tal gjornâl «Avvenire» daspò i Prenotanda si è passâts al Ordo Missae. Ce che al mancje ancjemò e je la part che rivuarde i sants, lis messis pai matrimonis, i funerâi, i batisims e lis preieris pe pâs e chês altris intenzions. Si che duncje, dibot mieç. Messâl. Si à di savê che la tierce edizion tipiche par latin la Congregazion dal Cult Divin e pai Bon Ordin dai Sacraments le à publicade ai 22 di Fevrâr dal 2002. A son passâts scuasit nûf agns e la situazion e je chê che o vin ricuardade.

Ce jentrial cun nô chest fat? Intant al è di dî che il Messâl che a doprin i predis pe messe al ven fûr, tradusût in dutis lis lenghis ricognossudis, de Congregazion dal Cult Divin daspò la edizion tipiche latine prontade de stesse Congregazion. Po ben, cuant che e vignì fûr la tìerce edizion, la Comission pe traduzion in lenghe furlane dai libris liturgjics, daspò la traduzion de Bibie e dal Lezionari, e jere za in vore pe traduzion dal Missale Romanum, che fin in che volte al jere a la seconde edizion, che e je chê che si dopre par talian ancjemò in dì di vuê. Inalore o vin scugnût bot e sclop furnîsi de gnove edizion tipiche e tacâ daprûf la vore. Si à lavorât par cinc agns, i vin dât sot cence remission, pre Antoni Beline al à fat un lavoron, ma ducj chei de Comission si son messedâts cetant. Si che ai 11 di Zenâr dal 2005 i Vescui di Udin, di Gurize e di Concuardie-Pordenon lu àn uficialmentri aprovât. Po daspò i stes vescui a àn puartât il messâl ae Conference Episcopâl Trivenite, che lu ancje chê aprovât, e po daspò a la Conference Episcopâl Taliane, come che al comande il Codiç di Dirit Cjaluni pe necessarie aprovazion de Cei.

La vore de traduzion furlane dal messâl, come che o vin dite, le à puartade indenant une Comission bibliche-teologjiche-liturgjiche-pastorâl e linguistiche interdiocesane, componude di dîs personis: predis, teolics, professôrs glotolics de Universitât dal Friûl. La vore e je stade fate cun dut il scrupul necessari e secont la indicazion vude di prime man dal Prefet de Congregazion dal Cult, che e je chê che à di confermâ la aprovazion de Cei. Il Prefet di in che volte al jere il Gard. Zorç. Medina Estevez e Segretari al jere l'Arcivescul Francesc Piu Tamburrino.

Stampadis dîs copiis te stamparie des Dehonianis a Bologne, un lavôr straordenari e une vore biel, cun miniaturis a colôrs dal Salteri di S. Elisabete (Cividât, sec. XIII), si à uficialmentri puartadis dôs a la Conference episcopâl taliane compagnadis de domande dai vescui nostrans pe aprovazion.

Cuale la risulte? Purtrop fin cumò nissune. Anzit, a'nd è di piês. A Rome, a la Cei, cuant che o vin puartadis lis dôs copiis, a son restâts scaturìts. No volevin crodi che si vedi fate la traduzion di dut il Missale Romanum editio tertia. Cuant che a àn scugnût tocjâ cun man che e jere propit cussì, a àn scomençât a dî che la Cei no podeve aprovâ il Messâl par furlan prime di chel par talian (se no ce varessino dite i vescui talians?), po daspò a àn cirût di intrigâ la robe ancje li de Congregazion dal Cult Divin. Dutis resons strambis e fûr di scuare, ven a stâi fûr de leç canoniche. Cun di fat cul vescul Brollo o vin scugnût lâ a Rome, ai 5 di Jugn dal 2006, a sclarî la cuestion cul Prefet dal Cult Divin, che intant al jere il Gard. F. Arinze, che al è strassecolât e che al à sigurât che pe Congregazion nol jere nissun fastidi in cont de traduzion dal Messâl par furlan, lenghe za ricognossude de Glesie Catoliche in che volte dal Lezionari, che al è ancje chel un libri liturgjic tant che il Messâl. I vuestris fastilis, nus à dite, a son alì de Cei e no achì de Congregazion. Al à dite ancje alc altri che nol è il câs di spampanâ achì.

In sumis, si sperave, cussì almancul i vescui di chenti, chê il Messâl par furlan al vignìs aprovât pai 6 di Mai dal 2006, pe ocasion dal trentesim dal taramot. Nuie. Il vescul Brollo al à tornât a fâ domande di aprovazion ai 3 di Novembar dal 2006. Nissune rispueste uficiâl. Dome a vôs e in privâti ai vescui. No si pues puartâ a la aprovazion il Messâl par furlan prime di chel par talian. Di no erodi, ma e je cussi. Il  Messâl par furlan nol è mai stât puartât a la Assemblee dai vescui talians, come comandât dal Dirit Cjaluni. Une vere e proprie omission. Si podarès ancje clamâlu un at di prepotence e ancje une mancjance grave cuintri dai dirits dai popui, che pur i stan tant a cûr a la Glesie Catoliche. Si sperave che almancul te conference stampe fate pal Messâl talian si disès alc sun chel furlan prontât bielavuâl di daspò in ca. Nuie. Pe Glesie taliane il furlan al è tornât a sedi une lenghe disparide. No nus vanze altri che di ricori plui adalt e di sperâ che almancul il Pape cuant che al vignarà a Aquilee al puarti sù che benedete aprovazion. Sperin. Al sarà ben un judiç aRome!

DUILI CUARGNÂL


 

Nessun commento:

Posta un commento